„I’ll be BAC”, a zis Bacalaureatul și a devenit cuvântul-cheie al acestor zile. „Ce altceva nou putem face cu BAC-ul, ne-am întrebat, dacă nu jocuri de cuvinte, dacă alţii fac descinderi?”.
În acest an, am avut două mari curiozități: „Cum ne vom prezenta la Baku?” și „Cum va fi BACUL anul acesta?”.
Dacă ți-ai sunat copilul și el ți-a răspuns : ”Nu pot vorbi. Eu-s la BAC”, nicidecum să nu te gîndești că și-a pierdut vocea din cauza că e s-la-bac.
Avuțiile mari se fac BUCK cu BUCK, devin BUCKS, iar oamenii educați numesc asta dolari, cei needucați le spun dOlari.
Până să rezolvăm ecuaţii algebrice de gradul cinci, am făcut socoteli cu a-BACUL, însă nici până astăzi nu ştim ce e mai bine: să avem bum-BAC în urechi sau să ne băgăm bum-BAC în cap?
Dacul Zamolxe devine acum Bacul Zamolxe, iar în bac-kground se poate auzi „Cargo” cu „Poate BACUL ploaia ar opri / Şi din cer n-o sa mai cadă lacrimi / Stele ar răsări, tu ai veni…” sau Vali Boghean cu „BACU-ar putea da în chirie / Dragostea mea pentru tine…”
Bac-teriile, oraşul de pe Bac, Bac-h-Johann-Sebastian, Ba-bacul, Bac-kstreet Boys, Bac-ovia şi, în final, Bac-chus – toate au făcut parte din maturizarea noastră, acum pe toate le ținem în bac, unul plastic de 40 litri.