Vreau să vă povestesc cîte ceva despre lecturile mele din ultimul timp, pentru că nu voi face rezumat la sfîrșit de an. Mai bine cîte puțin, dar proaspăt. Ca legumele. 🙂
1. O carte foarte frumoasă, pe care, recunosc, am citit-o dintr-o răsuflare într-o seară este ”Iertarea” de monahul Pimen Vlad.
O cărțulie, de fapt. Dar conținutul face cît o carte, pentru că o întreagă viață de om cu virtuțile cele mai puternice date de Dumnezeu a încîput în cele cîteva pagini. Am citit a cîta oară despre mîrșăvenia din noi, oamenii, și despre faptul că nimic în lumea asta (sau poate și în cealaltă) Dumnezeu nu lasă fie pedepsit, fie binecuvîntat. Am făcut parabole cu multele momente pe care și eu le trăiesc în viață și pe care le-am trăit. Pe scurt, este vorba despre un om bun care a fost pus sub acuzare de omor, a petrecut peste 20 de ani la închisoare, între timp de durere i-au plecat părinții, ca pînă la urmă omul să-și aranjeze viața, iar ucigașul adevărat să nu poată muri pînă nu este iertat de acest om bun. Unul dintre cele mai grele lucruri de făcut pe acest pămînt este IERTAREA. Și totodată, cel mai eliberator.
2. O culegere de povestiri pentru copii (fiecare din noi e copil, nu?), bune de lecturat și de către maturi, pentru că au morală în ea, este ”Cît de mare e dragostea lui Dumnezeu pentru tine”. Povestiri despre oameni care trec peste, care rabdă, care iubesc, care CHIAR tolerează (și aici mă refer la toleranța adevărată, nu la aia despre care atît de mult se vehiculează în mass-media, mai ales toleranța la prostii și păcate). În special înainte de somn, o lectură utilă.
3. ”Tinerii vremurilor de pe urmă”, scrisă de 2 călugări ortodocși americani.
Cei care sunt tineri vor înțelege despre ce se vorbește în această carte, mai ales că multe modele de comportament noi le preluăm prin ctrl C / ctrl V din SUA. Iar autorii sunt americani reveniți la Dumnezeu. Clar se vede din lectura acestei cărți care este diferența dintre God bless you și got bless you.