M-am tot foit cu deschiderea acestui blog, ca o fată mare (implicit presupun că știți ce este o fată mare). Îi sunt foarte recunoscător lui Vlad Șerbu, lui Kalean Buhnevici pentru marele lor ajutor. Pentru că eu sunt un prieten al literelor, mai puțin mă descurc în ale tehnologiilor și subtilităților ei, și cu această ocazie îmi cer scuze de la Ion Amarfii.
Am intenția să țin un fel de jurnal pe net. Cu idei, cu amintiri, cu eclipsări, cu diferite.
Vorba lungă… și aici urmează mai multe variante și nu știu pe care s-o aleg. Fără supărare.
Bine ai venit.
Al vostru cercetător de bloguri la Deșteptarea,
Sergiu Beznițchi.
Ion AMARFII acceptă scuzele, deşi nu prea înţeleg sensul acestora. Felicitări şi curaj.