Spunea Gheorghe Postoroncă într-un comentariu că e partea lui cea mai dragă din Paris. Recunosc, m-am îndrăgostit și eu de Montmartre. Din mai multe motive, chiar dacă nici nu ai nevoie de motive pentru asta.
Aveam senzația că mă pot plimba la nesfîrșit pe-acolo. Bine că aveam fixat prînzul la 13.00 cu Vadim (gazda mea cea bună) și Alexandru, doi moldoveni care-și duc viața lor de familie cu succes la Paris.
Am băut un espresso, am cîntat cu niște negri pe margine de drum, am urmărit aristonii locali, pictorii, cum scurgeau emoții din oameni și le așterneau pe hîrtie, am văzut oameni dornici de soare la o terasă montmartre-iană, mi-a plăcut o expoziție de lucrări aproape în 3D (aia cu bicicliștii).
Cînd am să revin în Paris, acolo am să merg în primul rînd. Poftiți foto:
