12 ianuarie. Aceeași Marie cu altă pălărie.

Am intrat în Cernăuți cînd deja amurgise. Începuse să fulguie și acest lucru ne încuraja foarte mult înainte de a trăi emoția Malăncilor din Crasna. Așadar, amurgise. GPS nu aveam, internet la fel. Dar trebuia să găsim o adresă. Am găsit repede un taximetrist local. I-am spus ”Bună seara!”. Потом быстро обьяснили куда нам надо, договорились насчёт денег и поехали. O rablă de Lada ne ducea pe ulițele întortocheate ale Cernăuților. Dar, ne ducea unde aveam nevoie. Imediat cum am ajuns și veni vorba de bani, taximetristul își aminti româna, român fiind. Mai e o vorba: Interesul poartă fesul. Mi s-a făcut milă de el. Tristul… Dar și de noi ca neam mi s-a făcut milă nu știu cum. Triștii…

This entry was posted in 2018. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *