Am citit-o aproape dintr-o răsuflare. O îmbinare dintre necioplit și profund, dintre credință și necredință, dintre rai și iad. Ea se citește atunci cînd ești pregătit să înțelegi că o vei înțelege exact așa cum a fost scrisă pentru a fi înțeleasă (scuză-mi întortocherile).
Un stat în care legile sunt făcute fără a ține cont de dragostea lui Dumnezeu, se pot întîmplă lucruri odioase. Și corupția este la un nivel înalt.
Atît de multe momente mi s-au asociat cu viața noastră, în Moldova noastră mică… Atît de multe…
Este o poveste frumoasă a revenirii lui Iacob Kohner la Dumnezeu.
Daca nu te superi , am s-o iau ca pe o recomandare spre lectura. Chiar ma gindeam: “Ce ar fi sa intreb pe blog sau facebook, ce cartis pune lumea ca se citesc cu rasuflarea intretaiata, te tin fara dejun, pranz si cina, sau te adincesti atat de profund in paginile ei, incat nici nu observi cum ai scapat statia la care trebuia sa cobori.| :)))
SUCCES LA LECTURA!!!