40 ani fără Jim Morrison

Nu mi-am notat asta în agendă. Nu știu cum se face, de fiecare dată îmi aduc aminte. Și ca să fie și mai interesant, ieri, 2 iulie, am trecut din nou prin toate albumele semnate Doors, la volum suficient de plăcut pentru a savura muzica de calitate semnată The Doors.

Știu că mulți nu știu ce este The Doors, cine a fost Jim Morrison. Știu asta. E mai mult decît normal. Doar că pe mine m-a atins mult muzica și versurile lui Jim. Ori că perioada în care am îmbrățișat muzica lor, ori că pe bune e bună :), nu știu. M-am identificat. Fără droguri și fanatism. Într-un timp chiar și la chip tindeam să mă asemăn cu Jim.

Azi se fac exact 40 ani de cînd Jim Morrison a fost găsit mort la Paris. Nu voi vorbi despre asta. Ci despre altceva. Pentru prima dată l-am auzit la școală. Era pe timpuri MTV Greatest Hits. Și acolo suna în generic adesea doar un fragment de 3 secunde din Break on Through. Acel fragment nu-mi dădea pace. Am auzit și piesa. Și m-am îndrăgostit. La facultate am căutat toate albumele. Le-am găsit. Ascultam la cămin, la facultate, prin ospeții foarte mult The Doors. Cu Iura Varzari, Oleg Grigoroi. Cumătrul Iura Varzari, pe care viața l-a dus în Italia, a adus filmul lui Oliver Stone la cămin, prin 1995. Tot cam pe atunci, Laura Gaju avea o emisiune despre Doors la Eldoradio (pentru cine mai ține minte). Era trecut de 23.00 și nu se permitea să ieși din cămin. Iar noi cu Iura ascultam la radio emisiunea. A fost pusă o întrebare de concurs: Ce era scris pe mormîntul lui Morrison din Pere Lachaise? NOI ȘTIAM! Am îndoiat gratiile de la primul etaj și am fugit în stație să sunăm. De acolo se vedea și clădirea postului de radio, ca să vezi! 🙂 Am răspuns, am cîștigat, am rămas mulțumiți.

În 2003 s-a întîmplat ce nu credeam că s-ar putea întîmpla vreodată. AM FOST LA CONCERT THE DOORS!!! Este adevărat, fără Morrison, era Ian Astbury din The Cult, dar cu celebrii Manzarek și Krieger! Aș fi putut să fiu unicul moldovean ce a reușit asta, dar am mai dus vreo 9 după mine, care nu s-au arătat prea entuziasmați, din păcate. Acest eveniment a avut loc la Boston, drept confirmare, pozele de mai jos:

Vorba lungă, sărăcie. Nu vreau să vă las fără un vers și fără o piesă. Din Summer`s Almost Gone extras:

Morning found us calmly unaware
Noon burn gold into our hair
At night we swam the laughing sea
Where will we be, when summer`s gone.

Traducerea intenționat n-o fac.

Și un cîntec. Fiți sănătoși. Ascultați The Doors, dacă vă place.

This entry was posted in Comune deocamdată. Bookmark the permalink.

2 Responses to 40 ani fără Jim Morrison

  1. Iura Varzari says:

    Cumatre, o viata intreaga din 1995 s-a scurs… Dar gratiile indoite si telefonul-automat de langa Pancom de la care am sunat si acum le tin minte!!! Iar fara Doors cred ca viata in camin avea sa fie mai lipsita de culori si amintiri…

  2. Laurentiu says:

    Ascultăm The Doors, că ne place!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *