My Heart Will Go On … cu iz rusesc. Episodul III

Continuăm. Azi vine un superșlagăr, indiferent, îți place sau nu :)). Rușii sînt tare interesanți, la fel și desenul animat.

Posted in Melodii celebre... altfel | Leave a comment

The Wall… în stil balcanic :). Episodul II

Poate Waters si Gilmour stiu despre asta… Poate…

Posted in Melodii celebre... altfel | Leave a comment

Nothing Else Matters… diferit. Episodul I

Încep prezentarea unui serial despre melodii celebre, cîntate în moduri diferite. Pornesc de la Metallica, o baladă cunoscută tuturor.

Posted in Melodii celebre... altfel | Leave a comment

Comentariul literar al unei manele

Preambul> Textul nu-mi aparține, dar ideea mi-a plăcut 🙂

Înca din primele versuri, autorul plaseaza actiunea într-un mediu feeric.

Ce miracol si ce vraja
Stau cu gagica/gagiul pe plaja

Prin folosirea cuvintelor miracol si vraja, poetul ne trimite într-o lume magica, interzisa muritorilor de rând. Efectul este completat de plasarea celor doi protagonisti pe plaja – trimitere directa la infinitul marii, care ar putea sugera si iubirea nesfârsita, dar si eternitatea.
Nisipul ne duce cu gândul la scurgerea timpului, autorul reusind astfel sa îmbine prin folosirea unui singur cuvânt, atât infinitul cât si perenul.
În urmatoarele doua versuri, poetul doreste sa împace relativa bipolaritate dintre infinit si peren.

Am chef de distractie
3 luni de senzatie

Constient de clipa fermecata pe care o traieste, autorul îsi avertizeaza ascultatorul (cititorul) ca iubirea nesfârsita, dragostea profunda, infinitultul, alfa si omega, arde intens, asemeni razelor unei zile însorite de vara, comprimându-se în “3 luni de senzatie”.
Necuprinsul este asfel încadrat în limite foarte bine delimitate – trei luni – iar profunzimea sentimentelor umane îmbraca forma senzatiilor.
Iubirea magica nu are suisuri sau coborâsuri. Asa cum spune si poetul, cuvintele de ordine în cazul unei asemenea iubiri sunt cheful si distractia alaturi de gagiu sau gagica.

Folosirea cuvintelor nu este deloc întâmplatoare. Elementele de argou: gagiul, gagica vin sa sugereze faptul ca cel care vorbeste este un om asemeni noua, care însa, si-a pus în valoare, talantii, reusind sa patrunda într-o lume de vis.

A doua strofa a cântecului descrie opulenta de care se bucura eroul.

Dau o cheie la mertan
Si am plecat pe litoral
Mi-am pus plinul de benzina
Si in dreapta o blondina

“Mertan”-ul face trimitere la stilul de viata al marilor padisahi. Folosirea expresiei “plinul de benzina” nu este deloc întâmplatoare. Ea ilustreaza verticalitatea convingerilor personajului principal. El nu opereaza cu jumatati de masura. Totul sau nimic pare a fi deviza dupa care se conduce.
Notiunea plin, are si un sens metaforic. Ea prezinta maturitatea dragostei dintre cei doi, care tind spre perfectiune. Acest lucru este confirmat si de termenii cu care este descrisa marea iubirea a personajului nostru. Fata cu care se iubeste eroul principal nu este o fata oarecare. Ea este o “blondina” – simbol al frumusetii feminine, asezate la dreapta barbatului.

Afirmatia este întarita în versul al doilea din cea de a treia strofa.

Am mertanul de mult timp
Si-o blondina prototip
E a mea numai a mea
Si-mi petrec vara cu ea

Hiperbola “blondina prototip” descrie în profunzime calitatile greu de egalat ale iubitei, ea fiind o fiinta unica. Prin folosirea unui termen tehnic pentru a-si descrie iubita – “prototip” – autorul ne reaminteste ca dragostea lui este asemeni tinuturilor exotice, fascinante dar înca neexplorate în profunzime, afirmatia fiind întarita si de plasarea povestii în anotimpul de vara.

Ultima strofa descrie actul de iubire dintre cei doi. În primele doua versuri, ne este prezentata atmosfera care domneste între îndragostiti.

Marea neagra e calduta
Blonda-i sexy si finuta

Iubirea se consuma în apa calda a marii. Cristalinul marii descrie sentimentele celor doi iar caldura apei descrie relatia dintre ei. Dragostea dintre cei doi este imuna la scurgerea timpului.

Ziua stau cu ea la soare
Noaptea o scot la plïmbare

Succesiunea zi noapte nu poate perturba trairile profunde ale tinerilor îndragostiti, dar autorul lasa o portita de iesire din aceasta idila aproape perfecta. Folosirea termenului “noaptea” din ultimul vers avertizeaza cititorul ca totul poate fi perfectibil, chiar si iubirea, iar daca peste iubirea dintre cei doi s-ar lasa întunericul, eroul va trece si peste acest obstacol. Este vorba doar de 3 luni de distractie.

Posted in Comune deocamdată | 3 Comments

CÎNTECE ÎNȚELESE ALTFEL. EPISODUL I

Igor Guzun feat Sergiu Beznițchi.

Igor Guzun: Când eram mic și am fost fascinat de basmul muzical „Maria Mirabela”, mă întrebam cum cei doi câini din cântec pot avea ochi de povești. „Maria, Mirabela – / doi câini cu ochi de povești. / Sub cerul ca umbrela / alături de prieteni. / Ce bine-i să trăiești”. Abia peste mai mulți ani, când fiica noastră a exclamat „Nu credeam că o să-mi placă vreodată discul acesta!” atunci când a ascultat de mai multe ori Doga de pe discul inclus în „VIP Magazin”, am înțeles că Maria și Mirabela sunt, de fapt, „doi crini cu ochi de povești”.

Sergiu Beznițchi: Fiind la școală, aveam un disc de vinil, numit plastinkă, cu interpretul din URSS, Alexandr Barîkin. Avea el un șlagăr «Aeroport» și eu, cu rusa mea, refrenul îl înțelegeam altfel. Barîkin cînta «Аэропорт, стою у трапа самолёта…», iar eu auzeam « Аэропорт, встаю утра па самолёта…», adică mă trezesc lîngă avion dimineața devreme. Trap pentru mine nu exista…

Igor Guzun: Când am crescut mai mare și eram la vârsta la care spuneam școlii „la revedere”, m-am întrebat dacă o lalea poate fi ram. „O lalea e ram ce piere, / Ești a mea reînviere. / Să nu zici la revedere, / la revedere”. Mult mai târziu, tot Mia – noroc de ea – și tot inspirată de un CD din colecția „VIP Magazin” mi-a explicat că „Noroc”-ul cântă: „O lalea eram ce piere…”

Sergiu Beznițchi: Domnul Igor m-a dus pe unda „Noroc”-ului și mi-am adus aminte și eu de-un cîntec cîntat altfel, cu totul altfel… Cîntă doamna Botezatu «Ce rost are, ce rost are…», iar eu am înțeles că doamna Lidia «cere o stare». Tot aici mi-am adus aminte de o istorioară cu o mamă și un școler la sfîrșit de august la magazin la UNIC. Mama cu fiul au venit să cumpere uniformă școlară pentru băiat și cînd s-au apropiat de vînzătoare, aia a întrebat: «Ce rost are băiatul?»  Ce să mai răspundă biata mamă…?

Igor Guzun: Peste alți câțiva ani, când abia făceam cunoștință cu Aurelia, viitoarea mamă a viitoarei noastre fiice, și jucam cărți în studenție și cu noi mai juca și Vitalie, iar cărțile le dădea Argentina, se întâmpla ca cineva dintre noi să fredoneze pe melodia Madonnei: „Doi crai for me, Argentina” („Don’t Cry for Me Argentina”).

Sergiu Beznițchi: Din creația Madonnei, mi-a rămas un rînd din cunoscuta piesă «La Isla Bonita». Eu înțelegeam că e vorba de 2 flăcăi. Nu am înțeles ce i s-a întîmplat primului, în schimb am înțeles că «la istlalt bunica…». Probabil Dumnezeu s-o ierte…

Posted in Comune deocamdată | 6 Comments

Moldova, orice-ai spune, eu chiar te iubesc!

Multumesc lui portalu

Capul sus, ai ajuns la 20!
Ai trecut prin foc și pară, esti acum o mică țară
Ai luptat, ai pierdut și-ai câștigat,
Dar foarte rar ți-am spus eu, cele două cuvinte…
Cuvintele-alea două, pe care ai vrea să le auzi întruna tu,
Insă dacă nu ți le spun, nu înseamnă că nu, că nu…
Și să știi că eu..

Eu încerc dar nu chiar reușesc
Cred că am un complex moldovenesc
Totuși o să-ncerc să îți șoptesc
Moldova, eu chiar te iu…

Complicat, mi-ai făcut un cap pătrat
Ești timidă și cuminte, țară fără președinte,
M-am săturat, de doi ani am tot votat
Măcar ceva să se schimbe.
Părinții noștri au avut de plecat, de muncit, de câștigat
O viată mai buna-n Madrid și la Roma, Moscova, Dublin, Paris și Verona.
Nu, nu le-a stat capul, nu, la cele două cuvinte,
Dar să știi că eu,
Eu încerc, dar nu chiar reușesc,
Cred că am un talent moldovenesc,
Totuși o să-ncerc să iți șoptesc
Moldova, eu chiar te iu…

Și nu-nțeleg de ce nu vezi cât eu mă strădui
Să fiu cu tine, chiar dacă nu mi-e bine
Ori mi-e bine uneori.. și-atunci vreau de mai multe ori.

Eu încerc dar nu prea reușesc,
Dar de ziua ta am să-ndrăznesc
Totuși, o să-ncerc să îți șoptesc: Te iu…
Eu o să-ncerc să îţi şoptesc: Te iu… băi, ce greu e… nu, că pot!
Totuși, o să-ncerc să îţi şoptesc: Moldova, eu chiar te iubesc.

Posted in Comune deocamdată | 2 Comments

Ghidul moldoveanului pentru o nuntă reușită

E bine cunoscut faptul că oamenii se nasc, se însoară / mărită și mor. Mai ales moldovenii. Nu este o noutate că nunta la moldoveni este un cult. În cele ce urmează, cîteva reguli de conduită pentru moldoveni și nu numai la o nuntă:

1. Dacă tu faci nunta, umple mesele, recomandat 3 straturi, astfel încît farfuria de la etajul 3 să o astupe în proporție de 90 % pe aia de la primul etaj.
2. Frumos ar fi să-ți organizezi o nuntă pompoasă și făloasă atunci cînd nu ai bani. Să împrumuți bani și să urmezi punctul 1.
3. Dacă ești invitat, fură idei din punctul 2 și pune bani pe masă din bani împrumutați.
4. Dacă ești nănaș sau soacră mare venită din, pardon, de la Italia pentru a face nuntă copiilor, ia microfonul la Masa Mare și vorbește în italiană, astfel îți vei ridica statutul.
5. Cînd ți se oferă cuvîntul pentru felicitări, străduie-te să sufli de 2 ori în microfon, verificînd astfel dacă e conectat și dacă funcționează.
6. Încearcă să te alături la cele spuse de antevorbitorul tău și să urezi EXACT aceleași lucruri care au mai fost urate. Dacă vorbești primul, obligatoriu este să începi cu “Atîtea cuvinte frumoase s-au spus deja, că nu știu ce să mai adaug”…
7. Dacă ești norocos, profită de ocazia să te îmbeți ca porcul și, păstrîndu-ți această stare, comandă “dom Vasile” sau “99 de cumătri” și adaugă: “…da-s ni-l cîntaț pîn-la capăt!”.

Iată doar cîteva recomandări de comportament la o nuntă moldovenească. Într-un articol ulterior, vom veni cu completări.
Casă de piatră!

Posted in Comune deocamdată | 5 Comments

Atitudinea duce la altitudine

După cîteva zile bune de caniculă (a nu se confunda cu каникулы), azi dimineața Dumnezeu ne uns pe capuri cu o ploiță gingașă, romantică. Și aici, mi-am adus aminte de un studiu de-al meu de caz de acum vreo 4 ani (adevărul este că se întîmplă în fiecare an, dar nu fac studii în fiecare an), cînd aproape 1 lună a fost o arșiță dogoritoare, unde, vorba desenului animat, ningea ciobănește. Oriunde intrai, cu oricine te întîlneai, auzeai doar vorbe de genul ”Of Doamne ce arșiță” sau ”Of Doamne timpul ăsta” sau ”Nu mai țin minte așa călduri” sau ”Mătincă e sfîrșitul lumii” și altele multe de genul ăsta. Aduc aminte, toate astea în luna lui CUPTOR (căutați în dex)!

Într-o bună zi a plouat! Și s-a răcorit. Dar!!!!! În ziua cu pricina, adică cea în care ploua, pe oriunde mergeai, pe oricine întîlneai (cam 80 sau 90 la sută, Pareto a avut dreptate) – auzeai: ”Of Doamne ce s-a stricat timpul ăsta” sau ”Așa n-am dispoziție pe așa timp” și tot de astea…

Așadar, ce trebuie înțeles de aici? Totul ține de atitudine. În cartea sa ”Valorifică-ți potențialul”, Skip Ross spune: ”Nu există vreme proastă și vreme bună, există doar anotimpuri și atitudine!”

Tu, de care ești?

Posted in Comune deocamdată | 1 Comment

Ши еу вряу!

Simplețea este splendidă! Mînă în mînă cu talentul.

Hai afară!

Posted in Comune deocamdată | Leave a comment

Lăpușna reloaded (vacanța version)

Cîteva zile de pace acasă, la Lăpușna. Fotografiile sînt de la sfîrșit de iunie. Fotografii de vacanță.

1. Mama

2. Mirificul loc unde se citește cu plăcere.

3. Ograda privită din afară

4. Bătrîna prietenă a familiei – Imperia.

5. Casa părintească nu se vinde…

6. Genialele idei ale mamei de a amplasa vazoanele și afară, nu doar în casă.

7. Drumul de la deal văzut din perspectiva automobilului

8. Privire de vultur, dar în suflet – tot găină rămîne…

Merită să vizitezi Lăpușna, măcar o dată în viață!

Posted in Comune deocamdată | Leave a comment