40 ani fără Jim Morrison

Nu mi-am notat asta în agendă. Nu știu cum se face, de fiecare dată îmi aduc aminte. Și ca să fie și mai interesant, ieri, 2 iulie, am trecut din nou prin toate albumele semnate Doors, la volum suficient de plăcut pentru a savura muzica de calitate semnată The Doors.

Știu că mulți nu știu ce este The Doors, cine a fost Jim Morrison. Știu asta. E mai mult decît normal. Doar că pe mine m-a atins mult muzica și versurile lui Jim. Ori că perioada în care am îmbrățișat muzica lor, ori că pe bune e bună :), nu știu. M-am identificat. Fără droguri și fanatism. Într-un timp chiar și la chip tindeam să mă asemăn cu Jim.

Azi se fac exact 40 ani de cînd Jim Morrison a fost găsit mort la Paris. Nu voi vorbi despre asta. Ci despre altceva. Pentru prima dată l-am auzit la școală. Era pe timpuri MTV Greatest Hits. Și acolo suna în generic adesea doar un fragment de 3 secunde din Break on Through. Acel fragment nu-mi dădea pace. Am auzit și piesa. Și m-am îndrăgostit. La facultate am căutat toate albumele. Le-am găsit. Ascultam la cămin, la facultate, prin ospeții foarte mult The Doors. Cu Iura Varzari, Oleg Grigoroi. Cumătrul Iura Varzari, pe care viața l-a dus în Italia, a adus filmul lui Oliver Stone la cămin, prin 1995. Tot cam pe atunci, Laura Gaju avea o emisiune despre Doors la Eldoradio (pentru cine mai ține minte). Era trecut de 23.00 și nu se permitea să ieși din cămin. Iar noi cu Iura ascultam la radio emisiunea. A fost pusă o întrebare de concurs: Ce era scris pe mormîntul lui Morrison din Pere Lachaise? NOI ȘTIAM! Am îndoiat gratiile de la primul etaj și am fugit în stație să sunăm. De acolo se vedea și clădirea postului de radio, ca să vezi! 🙂 Am răspuns, am cîștigat, am rămas mulțumiți.

În 2003 s-a întîmplat ce nu credeam că s-ar putea întîmpla vreodată. AM FOST LA CONCERT THE DOORS!!! Este adevărat, fără Morrison, era Ian Astbury din The Cult, dar cu celebrii Manzarek și Krieger! Aș fi putut să fiu unicul moldovean ce a reușit asta, dar am mai dus vreo 9 după mine, care nu s-au arătat prea entuziasmați, din păcate. Acest eveniment a avut loc la Boston, drept confirmare, pozele de mai jos:

Vorba lungă, sărăcie. Nu vreau să vă las fără un vers și fără o piesă. Din Summer`s Almost Gone extras:

Morning found us calmly unaware
Noon burn gold into our hair
At night we swam the laughing sea
Where will we be, when summer`s gone.

Traducerea intenționat n-o fac.

Și un cîntec. Fiți sănătoși. Ascultați The Doors, dacă vă place.

Posted in Comune deocamdată | 2 Comments

Exclusiv! Ce face Uniunea Europeană la Lăpușna?!

Mai jos, cîteva dintre activitățile UE în teritoriu. Dar tu, ești gata de integrare?

1. Homo Sapiens Europeanus:

2. În Europa coafura trebuie să fie pieptăNATO:

3. Europenii – o nouă RASă, un nou RAS:

4. În Lăpușna există o poartă de integrare în Europa:

5. Uniunea Europeană înseamnă succes! Și aici îmi aduc aminte de o istorioară: Doi europeni integrați, un bulgar și un moldovean se plimbau pe unul din drumurile integrate. Deodată, bulgarul zări un șoarece mort și exclamă: “Мишка, мишка!”, la care moldoveanul, cu o doză de sarcasm european: “Unde mișcă, bre, chiar nu se vede că-i mort?!”

Posted in Comune deocamdată | 5 Comments

Lectură de la John Maxwell

Printre fulgi de nisip, umbre de vînt și valuri de soare am dat gata o carte care m-a dat gata. Genial de practic acest John C. Maxwell. Nu îl citesc pentru prima dată, dar de fiecare dată discută cu mine personal, pentru că scrie din viața lui și asta mă transpune și cîte ceva mă învață.

“TOȚI COMUNICĂM, DAR PUȚINI STABILIM RELAȚII“.

O carte ce vorbește de comunicare la propriu și dacă ai de-a face cu oamenii în viața ta, e o lectură obligatorie. Cu foarte multe povești, și, orice-ai spune, poveștile sunt cele ce intră și rămîn în cap și nu cuvintele încurcate de președinții interimari.

Iată o poveste despre a fi recunoscător: “Un fiu de imigrant care ținea un magazin, s-a dus la tatăl său plîngîndu-se: “Tată, nu înțeleg cum conduci acest magazin. Calculele datoriilor le ții într-o cutie de țigări. Calculele banilor de încasat în altă parte. Toți banii tăi sunt în casa de marcat. Nu știi niciodată ce profituri ai”.
“Fiule”, i-a răspuns proprietarul magazinului, “o să-ți explic ceva. Cînd am ajuns în această țară, toată averea mea era reprezentată de hainele de pe mine. Acum sora ta predă arta. Fratele tău e medic. Tu ești contabil. Eu și mama ta avem o casă și o mașină, dar și acest mic magazin. Adună toate acestea și scade prețul hainelor inițiale și iată profitul.”

Cîți dintre noi gîndesc ca bătrînul tată și cîți ca fiul lui nemulțumit? Nuvelista engleză Gladys Stern observa: “Recunoștința tăcută nu prea este bună pentru nimeni”.

Capitolul 10 începe astfel: De obicei, cînd cineva nou ajunge într-o poziție de conducere, oamenii asupra cărora acest eveniment are impact devin plini de speranță. Vor ca liderul lor să facă bine. Și dacă liderul are niște abilități bune de comunicare și este capabil să stabilească relații, atunci oamenii îl ascultă, cred și îl urmează. Dar această lună de miere nu durează mult. Și, urmează un capitol despre încredere și credibilitate.

Spre sfîrșit, un gînd de-al meu, pe care l-a formulat Maxwell :): Sunt uimit de numărul de oratori, consultanți și traineri de pe piața de azi. Unii dintre ei sunt fantastici, dar alții au foarte puțină credibilitate. De ce? Fiindcă nu au realizat absolut nimic ei înșiși. Au studiat succesul, leadership-ul sau comunicarea, dar nu s-au aflat niciodată în linia întîi, conducînd o afacere, o organizație sau dezvoltînd un produs sau un serviciu. Vînd o promisiune, dar nu au înregistrat ei personal nici un succes. Acest lucru mă uimește.

Lectură plăcută!

Posted in De citit | 1 Comment

Moment poet(e)ic…

Întreg orașul îmi miroase-a tei
Parcurg ușor întreg Kogălniceanu,
E noapte. E puțin trecut de 3.00
Și înțeleg: La fel va fi ș-la anul.

A cîta oară teiul mă omoară,
dar, uite, încă-s viu. Eu n-am murit!
Adulmec acest iz subtil de vară
Și înțeleg: Ce bine-i de trăit!

Mă smulge din tipare noaptea asta,
Înnebunesc! Dar sînt perfect lucid.
O, Doamne, spune-mi, te rog, Basta!
Și iartă-mă că te-am descoperit…

PS. compusă în drum spre casă, în mașină, la ora la care se spune în poezie 🙂

Posted in Comune deocamdată | 6 Comments

Duminică e deVotat Chirtoacă!

Salutabilă acțiune +1.

Vreau doar să adaug, să completez. Fiecare dintre noi ar fi bine să identifice minim o persoană, adică +1, care n-a mers la vot, din diverse motive, și să o facă să meargă la vot. Tu trebuie să te faci responsabil de acea persoană și să faci ca acel vot să fie anticomunist și băgat în urnă.

Astfel cred că va ieși Chirtoacă învingător.

PS. Vorbeam săptămîna trecută cu dl Niko Ianidze, consulul Georgiei în Moldova. La întrebarea: “Mai aveți un partid al comuniștilor în Georgia?”. Răspuns, la care am înghițit în sec: “Какой каммунисм в 21 веке?..”

Tragem concluzii și ieșim la vot în 19 iunie 2011.


imagine preluată de pe inprofunzime.md

Posted in Comune deocamdată | 7 Comments

Moldova – Georgia. Relații bune.



În imagine: Vakhtang Buba Kikabidze și Sergiu Beznițchi.

Posted in Comune deocamdată | 2 Comments

Vakhtang Buba Kikabidze la Chișinău!

Cu cea mai mare plăcere și onoare! 🙂

Posted in Comune deocamdată | Leave a comment

A fost concert Taxi de 1 iunie. A fost…

Am avut ocazia de 1 iunie să prezint un concert în scuarul TNOB, cu participarea trupei TAXI. Vreme superfrumoasă după ploaie, cam puțini spectatori, dar TAXI sinceri. Un reportaj foto vă îndemn să urmăriți în cele de mai jos. 🙂

Posted in Comune deocamdată | Leave a comment

La alegeri alegem. Scurtă analiză.

În politică n-am de gînd să mă implic niciodată. Murdar. Întotdeauna am să merg să votez, chiar dacă îmi va fi silă de toți candidații. Știu că nu prea aleg, mai mult îmi hrănesc sentimentul că ar depinde viitorul țării de votul meu. De fapt, EI întotdeauna decid fără mine. Și mă mint pe față, crezîndu-mă prost. Iar acest lucru cel mai tare mă enervează.

Totuși, îi pun unul lîngă altul, dîndu-le niște caracteristici și note.

1. Sergiu Coropceanu. Vorbe goale. Și asta se vede de la distanță. Emoții cu transpirație. Lipsă de stil vestimentar (al treilea nasture se deschide). Nu-l cred, este evident că Șelin este cel cu biciul în partid și deciziile nu le-ar lua Sergiu. Oare chiar n-au bani de publicitate calitativă? Nu au putere să se retragă în favoarea “răului mai bun”, din păcate. Respect pentru centură neagră la karate.

2. Radu Bușilă. Celebrul Iurie Roșca a lăsat o pată prea grea pe reputația Sincerității inimii ppcd-iste. Orice argument s-ar aduce, orice altă explicație, logică, profund argumentată sau poate evidentă, PPCD are nevoie de minim 15 ani să își încerce norocul pentru a se spăla de păcate. Prin urmare, tot ce vine de la PPCD nu are șanse în această campanie. Respect pentru că e tînăr și are oameni tineri prin preajmă.

3. Igor Dodon. Deștept, foarte deștept, dar neînțelept. Joacă jocul jucătorilor și nu poate ieși fără voie din joc, pentru că viața și sănătate i-ar fi în pericol. Ar dansa un “medleac” romantic și liniștit pentru conștiință cu soția sa, dar odată ce e implicat în “horă”, nu poate. Și ăsta e cel mai mare minus al dlui Dodon. Mizează pe voturile sigure ale celor de vîrsta a treia și ale mancurților. Nu se armonizează cu secera și ciocanul și nu înțeleg de ce nu se leapădă de Satana. Și apoi, proiectul “Iubesc Moldova”… e de 2 bani. Și eu o iubesc, dar nu fac prostiile lui Dodon. Respect pentru că e fericit în familie.

4. Vitalia Pavlicenco. Aș spune ce-a spus mama cînd am întrebat-o ce crede despre faptul că dna Pavlicenco și-a înaintat candidatura la postul de primar general, dar suntem în spațiu public și nu vreau s-o spun (apropo, mama nu vorbește vulgarități). În loc să crească nepoți și să ajute efectiv oamenii, Pavlicenco tipărește fluturați electorali în limba rusă. Absurd. Cunoscătorii știu de ce. Asta este un semn clar de lipsă a verticalității. Este genul de om pe care nu pot să o cred, chiar dacă are dreptate. Respect pentru curajul de a fi femeie în politică.

5. Valentina Buliga. Este clar un pion al partidului. Mă întreb: din moment ce era Ministrul Muncii și avea munca nefinalizată, de ce s-a apucat de o nouă posibilă muncă? Tot pentru a nu o duce la capăt? Interesele celor din spate sunt evidente și-mi pare rău pentru dna Buliga că a acceptat să fie biela-manivela partidului. Aș respecta-o dacă măcar în turul doi ar îndemna alegătorii săi să voteze pentru Chirtoacă. Respect pentru că arată bine și ține la familia sa.

6. Dorin Chirtoacă. Pentru că nu tolerez comunismul sub nici o formă, oricît s-ar transforma, Chirtoacă este singurul candidat deVotat. Sunt sigur că asta înțeleg toți pretendenții la postul de primar general de Chișinău, inclusiv următorul și tocmai de asta politica este foarte murdară. Orice ar sta în spatele deciziei lui Vlad Filat de a-l susține pe Chirtoacă, este un gest extraordinar, de care nu s-a mai întîmplat în politica moldovenească (la scară atît de mare). Oamenii care judecă îl vor vota pe Chirtoacă, alții după propriile interese.

7. Mihai Godea. Pe omul ăsta chiar nu-l înțeleg. Am citit nu demult un articol în revista Fashion VIP despre el și familia lui (știind că în articole poți apărea cît de pozitiv posibil) și mi-a plăcut. După toate mișcările din ultima vreme ce țin de plecarea acestuia din PLDM, oricare ar fi motivele, nu mă interesează, faptul că și-a înaintat candidatura la funcția de primar știind că-i va încurca celui care poate lua mai multe voturi, m-a făcut s-mi fie silă de politică prin prisma deciziilor lui. Mare bilă neagră, dle Godea. Respect pentru o familie frumoasă.

Despre ceilalți nici nu vreau să scriu. Onișcenco mi se pare penibil, Climenco este un ignorant arogant, Maia Laguta este o drăguță care-și urmărește propriile interese, Valeriu Pleșca o promovează pe Dana Marchitan, Mihail Manoli ar trebui să lase politica, iar Marcel Darie… ar trebui să-i fie rușine.

Și totuși… este important să găsești jumătate de oră și duminică, 5 iunie să ieși la vot. Și să-ți dai votul într-o urnă care va trece și crezi că va face. Să binecuvinteze Dumnezeu viitorul primar, oricare-ar fi, oricît de stranie v-ar părea această urare. 🙂

Posted in Comune deocamdată | 7 Comments

A venit vara!

Posted in Comune deocamdată | Leave a comment