Sergiu Beznițchi

În prima lună estivală mai putem încă exclama: „Bun venit, vară!” Doar că vara veniturile sunt mai puține decât dusurile. Iar aici logica este simplă: cu dusurile acestea la mare și la munte sigur că scad veniturile.

Când toți copii intră în vacanță, cei din clasa 12 intră în BACanță.

Agențiile de turism abundă în oferte, iar destinațiile în ouă fierte la dejun.

Aceste des-tinații sunt des-tentații pentru noi.

Dive în Mal-dive. Cu alta în M-alta. Cu Natalia-n Antalia.

Cei care se află acum pe plajă în capitala Thailandei se Bang-kok la soare.

Iar pentru o vacanţă de vis îţi ajung doar două lucruri pe care să le iei cu tine: paşaportul şi iubita. Că o carte o poţi comanda acolo, împreună cu un coctail, la bar: „Un shake sper, vă rog!” Plus un film cu Rambo şi un volum de versuri de Rimbaud.

Când nu ți-a plăcut la plajă, imediat scoți „p”-ul din cuvânt și-ți exprimi nemulțumirea.

Stai-calm pe șez-long. Pentru că, vorba emisiunii de la Moldova 1, „Pis-cina vine la noi”.

O vacanță în Nepal. Nepal духом.

A doua vacanță în aceeași vară se cheamă vară de-a doua!

Vara e perioada examenelor pentru sudori.

Iar nopțile pianistice devin nopți piano-mistice.

Cântecul microbistului ce pleacă la mare este „Fie Suárez întruna…”.

Cei care se află într-o vacanță cu o destinație exotică sunt rugați, ca să nu-i abată cu ispitele pe cei aflați la serviciu, să nu posteze fotografii cu nisip. Nisip мне соль на рану.

Și dacă nu reușim vara asta, în altă vară vom merge la Karlovy Vara.

Comunitatea iubitorilor de pisici e foarte mare. Iată de ce ne-am gândit să-i dăruim comunității și fiecărui membru în parte le dăruim – cu dedi-CAT-ie – acest feat.

Pisicile sunt cele mai pașnice animale. Vorba poetului: „Pisicuță peace-peace-peace…”.

Iar atunci când, totuși, s-a simțit amenințată, pisica Sindi a creat o organizație pentru protecția tuturor pisicilor a numit-o „Sindi-cat”.

În Rusia, unui copil murdar care-și dorește o pisică îi poți spune scurt: „Тебе надо mîța”.

Pisica ce știe să se relaxeze din plin la prânz e de rasă șiamiază.

Când o pisică pariziană intră în discuție on-line cu altă pisică din Franța, despre ea se spune „chat in chat”…

Există două profesii pentru pisicile din Moscova: Мурркетолог și Муррчандайзер.

O superbă constatare a Linei Ciobanu de pe „World Word War” asupra lecturilor unui conațional de-al nostru: „Ion a reușit să citească în armată două cărți despre motani: „Tot anul încălțat„ și varianta în rusă: „Год в сапогах”.

Pi-Sic transit gloria mundi! Așa trece gloria lumii, miau tradus colegii. Și i-am întrebat: „Gloria are pisică?”

Primăvara e cel mai frumos anotimp. Ap` really e?

În april, în april s-a născut… Avril Lavigne? Uite că nu, Avril s-a născut în septembrie!

Între timp, e aprilie, e primăvară şi dă în floare nu doar natura, ci şi vinul.

Dau copacii în floare şi în satul Plopi din Cantemir, şi în Salcia din Şoldăneşti şi la Copăceni din Sângerei.

Dacă în interiorul fabricii „Floare” s-ar sădi copaci, atunci ar fi unica fabrică ce ar avea mereu „copaci în Floare”.

Una dintre poveștile noastre preferate din copilărie era „Pupăza din teiul lui Eminescu”. O citeam și adormeam buștean. Dar sora rămânea trează castană de piatră. Pentru că îi plăcea mai mult „Capra cu trei iezi”. „Tu triezi vorbele!”, exclama.

În frageda-i tinerețe, Eminescu a observat o pădure-minune. În acea pădure fiecare copac avea doar trei ramuri, și ele fiind electronice – „Fiind băiet păduri cu trei e-ram”.

La noi primăvara nu se face cu o floare, doar în România și cu un mugur se face. Leul stabil. Cu Mugur Isărescu.

În unele localuri, de Ziua poeziei poezia se plăteşte cu cafea, spre bucuria arborilor de cafea.

După ce primarul capitalei a fost văzut cu un buchet de flori albe de primăvară în brațe, imediat s-a titrat în ziare: „Florile dalbe, flori de мэр”.

„Când ți-oi altoi una!”, i-a spus, blând, un cais unui prun.

„A fi mare, neagră sau roșie, nu-i mirare. A fi pom e lucru mare!”

„Cumpăr păr. Scump. Rămuros. Cu sâmburi mici”.

Cel de-al 8-ulea nostru feat din acest an este bineînțeles ecoul zilei de 8 martie. Pentru asta 8-ăm.

A crescut într-o zi cât altele în zece. Sentimentul nostru de dragoste afișată pentru femei – soțiile, surorile, mamele noastre.

S-o ție în palme toată viață. Iată de ce un bărbat se căsătorește.

Le iubim și atunci când spală vesela triste, în loc să le ajutăm. Ni-i dragă de ele cum se pricep la clătite – la bucate și la rufe, în loc să venim mai devreme.

Dar cum să vină treaz acasă bărbatul în această zi, dacă în cuvântul „bar-bat” jumătate este „bar” și jumătate este „bat”.

Iar atunci când unei fete îi urezi împliniri, se aude doar ecoul urării: niri, niri…

Ea are atâția nuri, încât băieții pot nuri de dorul ei.

Ca să-i cucerești inima, trebuie să știi cum именно.

În țara asta fără soț sunt nu doar plopii, ci și femeile. Bărbații sunt plecați la muncă în Rusia.

De asta traducerea corectă a cântecului lui Lara Fabian „Je t’aime” este „Eu pe tine te tem”.

Pentru flăcăi, fetele sunt o adevărată sărbătoare a muzicii. La Fête de la Musique. Și în general, mersul la întâlnire e-o sărbătoare. Pentru că ei merg La Fête.

Noi, bărbații, suntem niște ființe woman-iste.

Fără femei, inima noastră ar fi „un organ anatomic și atât”, cum cântă Nicu Alifantis.

Fără ele, fără jumătățile noastre, noi nu am fi întregi. La minte.

Tăcerea lor e de aur. 780 de lei gramul.

Principala asemănare dintre femei și FMI: ambele organisme știu ce să facă cu banii.

În concluzie: femeile sunt întotdeauna frumoase și deștepte.

Dar noi, bărbații, ne mulțumim și cu puțin: ce bine că femeile sunt întotdeauna!

Ce mai putem face cu florile în afară de faptul de a le dărui oamenilor dragi? Le punem în numele unei străzi – str. Ghioceilor, numim o vale – Valea Trandafirilor, un sat – Bujor, raionul Hâncești, sau le aducem pe toate în titlul unei cărți – „Florile răului”, de Charles Baudelaire.

Margarete – flori, femei, lichide. Margaretele se dăruiesc fetelor. Margaretele se beau cu băieții. Asta înainte de a se dărui lor, uneori. Tu îi dai flori, ea îți dă fiori.

Dar bărbații din ziua de azi de care-or mai hi? Or hi deea sau de-ăilalți… Orhidee n-am.

Ne întrebam într-un martie care e diferența dintre bărbat și femeie. Femeile vor lalele, bărbații vor la lele.

Floare la ureche. Este povestea despre floarea care s-a mai păstrat la intersecția străzilor Grigore Ureche și Vasile Alecsandri. Floare la ureche. Mușcata.

Iar acolo de la locul unde se vând flori până la piața de legume nu-i așa de mult. „Vindeți vânătă la ochi? Sau la kilogram?”

A fost odată ca niciodată o doamnă în vârstă la cantina școlii. Despre ea este povestea ceea în care Galina bătrână face zeama bună. La ieșirea la pensie, spun specialiștii, se dăruiește un coș cu garoafe sau cu flori care țin mult. Să ținem minte și noi și ea timpurile celea.

În vremurile pe care le trăim din nou e criza-n temă?

Despre Gerbera vorba în cazul tricolorului din Iran?

Friedrich Heinrich Freese ieșea întotdeauna de la frizerie cu o frezie nouă.

Poți închina un pahar și cu o floare: „Nar-cheers”…

Propunem ca în Republica Moldova în loc de „zambilă” să se spună „iacint”. Totuși.

Când îți place de cântăreața Anda, e simplu. Spui „I Love Anda”. Și tu, ai lavanda?

Cu o floare nu se face primăvară. Dar cu „Floare-Carpet” – da. Reprezentanții Floare-Carpet S.A. ne pot contacta pentru a discuta condițiile în care le putem vinde acest slogan.

Covorul moldovenesc cu flori este best cover.

Toată lumea știe care era floarea preferată a lui Steve Jobs. Macul.

Celebra: „Хочу ли я?.. Могу ли я?.. птьфу! Вспомнил – Магнолия!”

Apropo, în acest an pe ce dată cad Floriile? Pistil nou și pistil vechi.

Și așa mai departe. Itaca. Dalia.

„Ce e val, cavalul trece”. „Mai suna-vei, dulce corn, pentru mine vreodată” etc. După ce am descoperit împreună toate instrumentele muzicale din opera marelui Mihai Eminescu și le-am pus în opera noastră – mai modestă – „LA BLOG”, a venit timpul să efectuăm o nouă instrumentație.

Mai ales că se apropie „Mărțișorul” și afișele sunt pline.

Dacă Apple ar lansa un instrument muzical în Moldova, acesta sigur ar fi iNai.

Dintre toate instrumentele ciupite, cel mai mult ne place clavecinul, pentru c-la-vecin am ciupit de cele mai multe ori. O spunem cinstiți.

Vecina unuia dintre noi a înțeles de ce o categorie de instrumente muzicale sunt numite „lovite”. Ea zice despre soțul ei muzician, mare și voinic, care vine mereu „obosit” de la petreceri: „Мой ț-амбал вечно pian”. Iar el îi răspunde supărat, dar cu respect: „Vihuela”. Abia mai târziu am aflat că vihuela este un instrument foarte popular în Spania, însă a fost înlocuit de chitară în secolul 17.

Suflătorii la tubă și-au deschis propria rețea de distribuție – YouTubă. De asta se și numesc youtuberi. Niște lăută-roși, vor zice unii. Noi însă îi privim cu simpatie.

Veșnica dilemă a percuționistului: „Tobe or not tobe?”. Iar la una dintre cele mai importante orchestre din Marea Britanie, „London Philharmonic Orchestra”, lira este poate cel mai stabil instrument pentru că este liră sterlină.

Iar de la Londra să revenim la Chișinău, prin Trompeta-Turnu Severin, dacă se poate…

Cea mai muzicală gară din lume, deși ostracizată, este Gara Fără-o-vioară. Iar fratele mai mare al viorii este violoncelul. Și i se spune Violon-cel-Mare.

Pe vremuri, la bordelurile din romanele lui Márquez sau Llosa, serile, veneau bărbații să se întrețină cu coarde.

Iar în penitenciarele din aceleași cărți, greierii și țânțarii formau orchestra de cameră.

„Vă place atmasfera?”, ar putea întreba cineva. Dar îl rugăm să coboare înălţimea sunetului cu un semiton. Cu un bemol.

Dragostea ascunde în ea și o fantomă. DRA-GHOST-E.

Dragostea mai ascunde în ea și o gazdă amabilă. DRAG-HOST-E.

Ce alte arătări ni se pot înfățișa oare în această lună a dragostei, ne-am întrebat împreună cu Igor Guzun, și am aruncat o privire printre sinonimele iubirii și toate celelalte vorbe legate de asta.

Să fie floarea dragostei LOVE-anda?

În povestea ceea în care „dragostea mișcă sori și stele”, de fapt, Mișca i-a spus sorry Stelei.

Dacă ești o femeie și-l iubești pe Dragoș, despre tine se spune că ești îndragoștită.

Dragostea e un fel de AMOR-țeală. Sau poate AMOR-tizare?

Să te trateze cineva cu IUBIRE – la asta s-au gândit, se pare, creatorii aplicației UBER.

Plăcere și ți se va da, bate și vei fi bătut, caută și vei fi găsit.

Muzicanții iubesc banii. Pentru că ei primesc LOVE-le.

O scrisoare de dragoste începe așa: ”Dragă Costea…”

Roma antică a decăzut din cauza amorului înțeles pe dos – ROMA se citește invers AMOR.

Căsnicia le pune la loc pe toate: „All We Need Is Plove”.

Și totuși, cea mai multă iubire e în fosta Yugos-LOVE-ie. Ljubljana, S-LOVE-NIA.

Cei care nu poartă brățară au totuși una: profesia. Iar profesia este, așa cum știm din manuale, „brățara de aur”.

Oh, cum s-au simțit oare oamenii ceea atunci la București când s-au trezit cu un miner la ușă? Și cum s-a simțit doamna din Huși care s-a trezit cu sudori, ca după aia sudorii Nelu, Mitică și Gigi să plece fără să-i spună vreun cuvânt?

Și care o fi fost oare prima profesie a antrenorului Dick Advocaat?

Atunci când cobora omul de pe casă după ce o acoperea cu tablă, ce mult ne bucuram că e în viață, că e tinichi-giu.

Cei care lucrează la bucă-tărie au o meserie pro-fese.

De la amator până la progr-amator nu-i decât o silabă.

Și cât de mult face o literă pentru impactul asupra omenirii! Cineva-i brutar, altcineva-i brutal.

„Închide crainicul!”, a strigat lăcătușul cu un ochi la robinet și cu altul la televizor.

Bibliote-cară cărți…

Pilotul vede pământurile de sus, iar agricultorul e nemijlocit pi lot. Îl muncește.

Femininul de la cameraman o fi oare cameristă, de la frezor – frizeriță, de la guvernator – guvernantă și de fermier – infirmieră?

Un psiholog cu un pacient dus în față află rapid că e și psih, e și olog.

Și ce mai știm despre profesii din filme și cărți? Că „Poștașul sună întotdeauna de două ori”. Că Jivago este medicul din „Doctorul Jivago”. Iuri Andreevici Jivago. Nu e oare cel care l-a lecuit pe „Pacientul englez”?

„Pianistul” este un Roman de Polanski. Iar „Pianista” este un film cu Isabelle Huppert și Annie Girardot.

Dar „Chimista”? veți întreba. E o carte nouă de Stephenie Meyer. Și masculinul de la chimistă care este? „Alchimistul” de Coelho. Dar iar am intrat în cărți, veți zice, și imediat ne căutăm de meserii.

„Cel care dansează cu lupii” ce profesie are?

Voi despre ce profesie ați auzit și s-ar potrivi cu un joc de cuvinte?